MIRELA STANA
(Radio România Cultural)
DESPRE ROBO SAPINES ȘI VIAȚA DE JURNALIST
Interviu realizat de Anastasia – Maria Mareș, 9 C
Foto: Daria Pană, 9D
Echipa de robotică din Spiru a luat naștere acum 2 ani, din dorința mai multor elevi de a învăța și aprofunda mai multe cunoștințe într-un domeniu de viitor. Iată-i acum, se pregătesc de zor pentru cea de-a treia ediție a competiției First Tech Challenge, ce avea loc în primăvara anului 2019.
Robo Sapines a primit o vizită, recent, din partea doamnei Mirela STANA, realizator de emisiuni educaționale la Radio România Cultural, precum: „Școala pe uliță”, „Espresul de seară” și, mai nouă – „IClasă”. Cu această ocazie, nu am ratat ocazia de a cere câteva păreri doamnei Stana atât cu privire la acest proiect, cât și la o eventuală carieră în jurnalism.
Anastasia-Maria Mareș : Cum vi s-a părut întâlnirea cu echipa Robo Sapiens?
Mirela Stana: Fantastic! Faptul că niște tineri nu-și pierd timpul aiurea și vin aici (n.r. la școală), fiind dispuși să-și petreacă din timpul lor liber este fantastic.
A.-M.M.: Ce v-a plăcut cel mai mult?
M.S.: Ei chiar fac lucruri nemaipomenite și studiază în afara școlii, chiar mulți dintre ei mi-au spus că sunt autodidacți, că au învățat programe pe calculator sau diverse programe de proiectare, ceea ce m-a încântat foarte mult să aud.
A.-M.M.: Credeți că aceasta este o idee de proiect, mai bine zis de activitate extra-școlară, ce ar trebui răspândită în mai multe școli?
M.S.: Categoric! Doar că, problema pe care o constat este următoarea: văd că entuziasmul există, atât din partea profesorilor, cât și din partea elevilor, dar problema este finanțarea.
A.-M.M.: Mă bucur să aud că ați rămas încântată de ce fac colegii mei, dar aș vrea acum să vă întreb despre meseria de jurnalist. Cum ați ajuns să lucrați în acest domeniu?
M.S.: La mine s-a întâmplat altfel: meseria m-a ales pe mine. Zic asta, pentru că, atunci când am terminat Politehnica, Facultatea de jurnalism nu exista și drept să spun nici nu știam ce se întâmplă – eram o tânără la început de drum, nu știam pe ce drum să o apuc. Știam doar că trebuie să merg la Politehnică, majoritatea colegilor mei mergând la Politehnică și atunci am zis – de ce nu? Terminasem matematică-fizică, iar pe-atunci era firesc să urmezi Politehnica. Însă, după terminarea facultății, m-am angajat în radiodifuziune, ceea ce a reprezentat o oportunitate pentru mine să dau un examen, pe care l-am luat, pentru partea de servicii tehnice, mai exact – operator de sunet. După un an, cât am lucrat ca operator, s-a ivit un post vacant la departamentul redacțional, pe tema învățământ și programe educaționale, temă pe care o abordez și în prezent. Desigur, simțeam că ceva îmi lipsește, majoritatea colegilor mei terminând liceu și facultate cu profil umanist, am decis să dau la facultatea la jurnalism.
A.-M.M.: Care vi se par că sunt punctele tari și punctele slabe ce privesc această meserie?
M.S.: Să fii tenace, iar în momentul în care descoperi o poveste – du-o până la capăt, chiar dacă uneori nu e atât de simplu. De mare folos ar fi și cunoașterea unor limbi străine, pentru că iei contact cu foarte multă lume, niciodată nu poți să știi când vei da de un om străin. Singurul punct slab pe care l-aș vedea este oboseala ce se poate acumula dacă lucrurile nu sunt făcute echilibrat.
A.-M.M.: Vi se pare o meserie grea?
M.S: Da, este destul de grea. Este frumoasă, dar necesită destul de mult timp, fiind o meserie pe care o iei și acasă după cele 8 ore de muncă. Trebuie să urmărești evenimentele, ele fiind de dimineață până seara.
A.-M.M.: Ce le recomandați tinerilor care vor să-și facă o carieră în acest domeniu?
M.S: Să-și urmeze visul, bineînțeles. Să-și îndeplinească target-ul, să lupte pentru a deveni ceea ce își doresc și pentru ceea ce cred. Cel mai cumplit lucru este să te oprești la jumătatea drumului.
